Sari la conținut
0749 845 759 (sunați)

Cluj-Napoca · mansarde și gheață

Acoperișuri în Cluj-Napoca: mansarda caldă și streașina rece

Țurțurii groși de la streașina unei case cu mansardă nu sunt un semn de iarnă grea. Sunt un semn că acoperișul se încălzește de dedesubt. Căldura din casă topește zăpada sus, iar apa îngheață din nou jos, la marginea rece.

Sunați din Cluj: 0749 845 759 Trimiteți o poză cu streașina

Cum se formează barajul de gheață

Pe partea de acoperiș de deasupra mansardei, căldura care scapă prin izolație ține învelitoarea peste zero grade. Zăpada se topește pe dedesubt și apa coboară. Streașina iese în afara peretelui și nu are casa sub ea, deci rămâne rece. Acolo apa îngheață.

În câteva zile, gheața face un dig. Apa care vine din spate nu mai are pe unde să curgă și se ridică pe sub țiglă sau pe sub tablă. Ajunge pe membrană, dacă există, sau direct în izolație și în tavanul mansardei.

De ce se vede mai ales la mansarde

Un pod rece, neîncălzit, are aceeași temperatură ca aerul de afară. Zăpada stă pe el până se topește uniform. Mansarda aduce căldura chiar sub învelitoare, iar orice scăpare de căldură se vede imediat pe acoperiș.

Interior de mansardă cu lambriu din lemn deschis pe tavan și pe pereții înclinați
Sub lambriu stau bariera de vapori și izolația; de ele depinde ce se întâmplă cu zăpada de deasupra.

Ce oprește gheața, în ordinea importanței

  1. Izolație continuă

    Fără goluri între căpriori și fără locuri subțiri la îmbinarea cu peretele, unde se scurge cea mai multă căldură.

  2. Bariera de vapori

    Pe partea caldă, lipită la îmbinări. Altfel, aerul cald și umed intră în izolație și o udă din interior.

  3. Aer care trece pe deasupra

    Între izolație și învelitoare, un strat ventilat de la streașină la coamă ține acoperișul rece, la temperatura aerului.

  4. Protecție la streașină

    Membrană sub primul metru de acoperiș și, unde e nevoie, cablu de degivrare în jgheab. Acestea ajută, dar nu înlocuiesc primii trei pași.

Iarna la Cluj, după stația meteo

Stația Cluj-Napoca, la 410 m, a înregistrat în normalele 1991–2020 o medie de 47,4 zile pe an cu strat de zăpadă de peste un centimetru și 620,4 mm de precipitații. Codul de zăpadă dă orașului 1,5 kN/m², iar cel de vânt 0,5 kPa. Zăpada de calcul nu e mare. Durata ei, în schimb, e suficientă ca barajul de gheață să se formeze în fiecare iarnă cu zile geroase după ninsoare.

Cum facem o mansardă de la zero sau cum refacem una care pierde căldură, citiți pe pagina mansardări. Pentru Bistrița, cu ploi mai dese, și pentru Târgu Mureș avem pagini separate: Bistrița, Târgu Mureș.

Întrebări din Cluj-Napoca

Pot sparge gheața de la streașină?

Nu cu toporul și nu de pe acoperiș. Loviturile sparg țigla și jgheabul. Țurțurii de deasupra căilor de acces se pot da jos de jos, cu grijă și de la distanță.

Petele din tavanul mansardei apar doar iarna. Ce înseamnă?

De obicei, barajul de gheață sau condensul din izolație. Ambele se văd la o verificare din interior, desfăcând o placă de gips-carton sau o bucată de lambriu.

Țurțuri mari pe mansardă?

Spuneți-ne cartierul sau localitatea și ce vedeți iarna pe acoperiș. Discutăm la telefon dacă și când ajungem.

0749 845 759
Sunați: 0749 845 759 Cereți ofertă